Imagini de vară cu copăceii

      Am apucat, week-end-ul trecut, să mai trec pe-acasă pentru recreere după sesiune şi înainte de restanţe, după aproape două luni. Pe lângă pozele pe care le-am făcut copăceilor - şi pe care le voi prezenta în continuare - m-am ales cu înc-o lecţie într-ale bonsaitului.

      Deşi locuiesc în zona premontană, cu un climat relativ mai rece, canicula de peste două săptămâni mi-a afectat semnificativ copăceii. Orice pre-bonsai (în afară de vreo doi ligustrumi şi un ulmişor) plantat într-un vas mai mic de c. 3500 - 4000 cm³ (3,5 - 4 L) s-a uscat complet. Vasele puţin adânci şi amplasarea sistemului radiar aproape de suprafaţă au făcut plantele extrem de vulnerabile în faţa căldurii. Şi cum, plecat de acasă, le lăsasem doar în grija ploii şi-a mamei (deci a ploii, în genere), temperaturile au fost fatale pentru vreo zece copăcei. 

      Acest fapt m-a determinat să iau o decizie temporară: mă las de shohini! De exterior, cel puţin. Sau, dacă nu mă voi putea abţine (cine mă cunoaşte mai bine îmi ştie afinitatea pentru bonsaii mici), o să-i plantez, măcar, în vase mari. Cu muşchi pe toată suprafaţa substratului. Ca să fiu sigur că vor avea umezeala minimă necesară supravieţuirii în perioadele când sunt plecat de-acasă.

      De asemenea, întâmplarea a fost unul dintre motivele reorientării mele şi către bonsaii de interior. Dar povestea este mai lungă de atât şi o voi expune, pe larg, într-un alt post, atunci când mi-o va permite timpul. Nu-şi are locul aici.

+++++

       La urma urmei, pierderea n-a fost extrem de mare. Ceilalţi copăcei s-au dezvoltat frumos în lipsa mea, cu călduri cu tot. Unii au trecut prin defolieri totale sau parţiale, alţi câţiva prin legări sumare sau alte intervenţii. Pozele următoare sunt făcute după respectivele operaţii (click pe imagini pentru a le mări):

           - carpenii (carpinus betulus):

 

 

 

 

 

           - doi molizi (picea abies) pe care-i am de anul trecut - le voi face prima legare prin toamnă:

           - cireşi (cerasus vulgaris): 

           - ulm de câmp (ulmus minor) - abia revenindu-şi de la căldură:

           - pruni (prunus domestica):

           - lemn câinesc (ligustrum vulgare):

           - dracilă (berberis vulgaris) - aparent singura rămasă în viaţă:

           - mălin/cireş păsăresc (prunus padus) - aici defoliat complet:

           - şi un păducel (crataegus monogyna) care încă nu şi-a recăpătat vigoarea, din câte se pare, după replantare:

      Pe cei în vasele mici şi medii (cum ar fi ulmii de mai sus, mălinul sau ligustrumii) i-am găsit "extenuaţi", cu frunzele moi, aproape uscate, dar şi-au revenit complet după două zile de udări abundente şi pulverizări. Restul erau bine-mersi, zâmbitori şi veseli, dezvoltaţi cum trebuie. Sper ca măcar din cei mari să iasă ceva acceptabil. 

      De acum înainte voi implementa sintagma "think big" în bonsai. Literalmente.

Marius VRÂNCIANU

Şi Phoenix a renăscut din cenuşă - recoltarea de primăvară

      Tot înţelepciunea populară ar fi în măsură să explice cât mai plastic situaţia mea de după "calamitate". Astfel, dacă "ceea ce nu te doboară, te face mai puternic", "tot răul este spre bine"! 

      După ce-am plâns eroii căzuţi la datorie, m-am consolat cu faptul că şi-aşa n-ar fi fost formaţi extrem de bine - ceea ce e, în parte, adevărat - şi că, plecat la facultate, nu voi mai putea interveni asupra lor atât de drastic şi des - fapt care ar fi fost, cred, una dintre cauzele principale pentru moartea subită a multora. Aşa că am învăţat din greşeli, mi-am luat cazmaua în spate şi-am demarat noi "recrutări". Ghivecele trebuiau reumplute, cu material de calitate chiar, aşa c-am început să iau în considerare şi alte specii, forme şi dimensiuni faţă de care eram obişnuit. 

      Am lăsat-o puţintel mai moale cu shohin-ii şi am început să mă orientez şi către extreme, de la shito, până la chiu. Mi-am mai moderat şi mania pentru ulmi şi peri pădureţi, reorientând-o către carpeni, cireşi şi pruni. Am colectat, de asemenea şi câteva dracile, specie pe care de mult voiam să o explorez după ce-am văzut exemplarul lui Harry Harrington (http://www.bonsai4me.com/AdvTech/ATBerberisProgressionSeries.htm), format în doar patru ani.

+++++

      În cele ce urmează voi prezenta câteva imagini de la colectare şi cu exemplarele reprezentative recoltate, pe specii. 

          Eu, în postură de "vânător + mistreţ împuşcat", cu un carpen proaspăt colectat:

          Aici majoritatea carpenilor colectaţi:

          Şi materialul recoltat:

           - carpeni (carpinus betulus):

           - cireşi (cerasus vulgaris):

           - ulmi de câmp (ulmus minor):

           - pruni (prunus domestica):

           - lemn câinesc (ligustrum vulgare):

           - dracile (berberis vulgaris):

... şi, în ordine, un mălin (prunus padus), un măcieş (rosa canina), un paltin de câmp (acer campestre) şi un păducel (crategus monogyna):

      Majoritatea exemplarelor aveau rădăcini bogate, dispuse radiar, care formau un nebari foarte frumos; deci au şanse mari să se prindă. Atâtea poze am apucat să fac, dar în total au fost colectaţi vreo 40 de pomişori. Până la sfârşitul verii o să-mi fac timp să-i tund mai bine pe unii sau să le fac o primă modelare, după ce-i voi fi lăsat, o vreme, să-şi revină după transplant. 

Marius VRÂNCIANU